agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1232 .



Vraja copilăriei
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Artangel ]

2020-04-09  |     | 



Fericit eram cândva,
În primii ani de școală,
Prin Săcele pe undeva,
Când mă mai țineau în poală.

La școală în prima zi
Singurel m-am prezentat,
Trebuia a mă trezi,
Sculându-mă iute din pat!

Pe colegi îi cunoșteam
Umblând la grădiniță,
Și nu prea înțelegeam,
Cum de iubeam o fetiță!

Mulți copii ne adunam
La poarta casei noastre,
Jocuri multe născoceam,
În cilpele măiestre!

Spre izvorul din pădure,
Trecea șirul indian,
Ca natura să ne fure,
Cu-n peisaj eminescian!

La filmele indiene,
Ore-ntregi stăteam la rând...
Clipele lacrimogene,
Ne dirijau foarte curând.

La nunți cu găleata plină
În fața porții stăteam,
Așteptând nuntași să vină...
Puneau banii ce-i împărțeam!

La biserică la poartă,
Mărunțiș se arunca,
Mireasa frumoasa fată,
Cu zâmbetu-i ne fermeca!

Ne duceam și printre blocuri,
Pe unde ne jucam voioși,
Ne spuneau în multe locuri,
Că suntem prea gălăgioși.

Când prindeam o zi de piață,
Vai, ce fericit eram,
Cu mămica, altă viață,
Mâncând urdă… mă săturam!

Ne duceam să facem baie,
În apa Târlungului,
Erau mulți copii, o droaie,
Mai spre ora prânzului!

La școală c-o fată-n bancă,
Ce cuminte mai eram,
De la zâna săceleancă,
Niciodată nu copiam!

Din bancă să nu ne schimbe,
Mă purtam frumos cu ea,
Așteptam să se mai plimbe,
Să apuc să mă la ea!

Printre căpițele de fân,
Ne jucam de-atâtea ori,
Iar de sosea al lor stăpân,
Fugeam prin iarbă, după flori!

Alergând de colo-colo,
Pe cineva am deranjat,
Ne-a zgonit iute de-acolo,
Un tânăr amorezat!

Nea Munteanu pe o bancă,
De multe ori singur stătea,
Sau cu o vecină, parcă,
Ce frumos ne povestea!

Era un om atât de blând…
Foarte plăcut, nu prea glumea,
Sub fereastra nostră stând
Pe Mocanilor opt, la cișmea!

Acolo aș vrea să stau,
Cu copilăria mea,
Unde mulți mă cunoșteau,
Muza mea, nu prea dormea!

Lăsați-mă în lumea mea,
Unde mă simt mai bine,
La un izvor, sau la cișmea,
Ce a fost… nu mai revine!

Lăsați-mă iar în Săcele,
Cu copilăria mea,
Căci în toate visele mele,
Îmi amintesc mereu de ea!

De voi avea zile sub stele,
De locul în care m-am născut,
De vin bune, de vin rele…
Îmi voi aminti, unde-am crescut!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!