unde te duci umbră fără trup
cheile timpului sunt atât de departe,
aruncate irevocabil
între oameni și moarte

unde te duci tu umbră
fără să te uiți înapoi
știu că nu mai am umeri
și genunchii mi-s sparți
dar încă putem încăpea în mine însumi
dacă mă încovoi

știu,
am fost absentul
devenirii lutului în sânge și în vin
dar fără tine
nu mă pot regăsi în rotația sferei
sunt incomplet în moarte
iar pe trotuare,
sunt prea puțin