agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-05-09 | | Soarele s-a dezbrăcat de-ntuneric! Este ora periculoasă a lucidității! Privesc ochii, care mă privesc din oglindă! -Ești eu? Fără mistificări, fără asunzișuri, dacă ești tu, ia aminte eu! Rămase fără iluzii, cuvintele, punctele, semnele de-ntrebare au adormit printre clipele-mi rebele, sărutând sângele nisip, care-mi mai curge-n clepsidră. De-aș mima, în loc să mă izbesc de zidul durerii, așa cum fac mai toți, ce vei face eu? Simțirea e atât de intensă, reală, chiar de-o să mă doară! Cu unghia scriu pe un ram de copac, cercul în care eu vreau să mă-mpac! Urlă ghiocul în afund de ocean, un alun alb a rămas fără glas, a rămas de pripas, spre disperarea focului care mă arde intens, mai ceva decât arde ghețarul Lambert! Dac-aș vrea, aș folosi moartea, ea este cheia care-mi deschide lacătul spre Dumnezeu! -Hei, eu? -Pot s-o fac? -Mi-a sosit ceasul? -Da Doamne, știu! - Morții nu cântă! Il privesc pe eu din oglindă și aștept! Mai aștept! Astept cheia, care-mi va deschide lacătul! Înșir rime pe-o cărare drept spre Carul Mare. Eu si eu din oglindă, formăm o stea dublă precum Alcor și Mizar, este adevăr? Sau doar o iluzie? Voi aștepta cheia, ca iluzia să devină greutate!?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate