agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-15 | |
Carl Sandburg
Brâncuși Brâncuși este un insolit; Rezervă bilete de călătorie dar fără o destinație anume; un peregrin cu bagajul făcut dar fără un plan de plecare; ah da, Brâncuși este uluitor el înțelege bine păsările și craniile știe poziția părului buclelor și a șuvițelor de pe capul unei femei, le cunoaște atât de bine încât știe de unde vine și cum este așezat fiecare fir de păr; el înțelege tainele celor dintâi și ancestralilor fauri de forme. Să nu sărim astăzi cu gura pe Brâncuși Fiindcă nu s-a dumirit încă nu s-a hotărât, nu este gata să ne spună destinația, sau dacă a sosit timpul și dacă este hotărât să plece; O Brâncuși, ai pus chituci pe prispa casei tale la soare să se zbicească îndeajuns să se întărească astfel ca tu cu mâinile tale înăsprite, cu dălțile și maiurile tale, Brâncuși să prefaci din păsări conuri și din cranii ouă – inima ta însuflețită de năzuința că vei dăltui în sfârșit conul, oul menite să mai dăinuie chiar și după ce pământul se va topi într-o nebuloasă și ce va mai fi să rămână va fi doar acel con, acel ou. Brâncuși, tu nu ai da un anunț în ziare prin care să-i aduci la cunoștință lui Dumnezeu ca ar fi spre folosul său să vină și să te vadă; n-ai putea fi un ipocrit sporovăind rugăciuni lui Dumnezeu cu nemiluita; n-ai putea deveni irevernțios la pertu cu Dumnezeu ca și cum ți-ar fi vecinul căruia să-i numeri rufele de pe frânghie; vei pleca bânguind, gângăvind ori bodogănind, ori tăcând chitic precum un șoarece în podul bisericii când orga revarsă un ocean de unde luminoase peste piscurile însorite ale țărmurilor; dar dacă Dumnezeu va hărăzi un ungher pentru odihna unui sac de oase neostoite acel ungher negreșit va fi pentru tine, va fi pentru tine, Brâncuși. Traducere de Marin Mihalache Chicago Abator de Porcine al Lumii, Fabricant de Scule, Stivuitor de Grâne, Dirigent al Căilor Ferate și Intendant al Transportului Național de Mărfuri; Impetuos, înfăcărat, cutezător, Orașul Omoplaților Lați: Îmi spun că sunteți libertini și îi cred pentru că v-am văzut sub lămpile de gaz femeile fardate ademenind pe feciorii de la țară. Și îmi spun că ești nedrept și le răspund: Da, este adevărat că l-am văzut pe pistolar ucigând și lăsat liber pentru a ucide din nou. Și îmi spun că ești indolent, iar răspunsul meu este: Pe fețele femeilor și ale copiilor am văzut semnele halucinante ale foamei. Și după ce am răspuns, mă întorc încă odată către cei care clevetesc acest oraș al meu și le servesc propriul vicleșug zicându-le: Arătați-mi un alt oraș cu capul înălțat cântând cu mândrie că trăiește atât de vioi și de dur și de intens și de frumos. Izbăvit de blestemul trudei sisifice repetitive, iată dovada bravurii bărbătești spre osebire de moliciunea micilor orașe. Feroce precum un câine cu limba scoasă gata de atac, insidios ca un sălbatic împotrivindu-se vitregiei soartei, Cu mâinile goale, Săpând, Demolând, Plănuind, Construind, dărâmând, reconstruind, Prin fum, cu praf peste toată gura, râzând cu dinții albi, Sub povara teribilă a destinului râzând cum râde un tânăr, Râzând ca un pugilist nesăbuit care nu a pierdut niciodată o rundă, Mândrindu-se și râzând că sub închietura brațului este pulsul și sub coaste inima Râzând! Râzând impetuosul, aprigul, tumultosul râs al Tinereții, pe jumătate dezbrăcat, asudând, mândru că este Măcelar de Porcine, Fabricant de Scule, Stivuitor de Grâne, Dirigent al Căilor Ferate și Intendantul Transportului de Mărfuri al Națiunii. Traducere de Marin Mihalache Portul Strecurându-mă printre ziduri dărăpănate Pe lângă ușile unde femeile trase la față Priveau cu ochii lor supți de foame, Tulburat de umbrele mâinilor tremurânde, Din înghesuiala dintre zidurile dărăpănate Brusc m-am trezit la marginea orașului În azurul detonant al lacului, Valuri adânci irupând sub soare Sub spuma de la țărmul arcuit; Și în furtuna de pescăruși Puzderie de aripi cenușii De vintre albe zburând Virând și rotindu-se nestingherite. Traducere de Marin Mihalache |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate