agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1353 .



Exil orfic
poezie [ ]
deșertul din sticlă

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [gerra.orivera ]

2020-07-22  |     | 



nu urâți femeia din vitrina polimorfă
carnea ei de plastic înghite vise înainte de-a încuia noaptea în sertare
ți-o spune-n reclame luminoase orașele radiate

dar ochiul vostru nu știe câte oase a presat ea între găuri negre
să poată respira ca o pasăre
mișcare reverberată de lacrimă se zbătea între gratii de aur
înfășurați în suficiență voi îi listați sufletul la bursă
urmărind halucinați cotele în descreștere

toți cei ce-au crescut gheară de fiară ca pe-o pradă au hăituit-o nemilos
prin valțurile timpului
mai bine ca ea
nimeni n-a știut să-i poarte distanței culoarea veșmintelor

a învățat să se scurgă anonim din caninul vieții într-o lagună a ei
unde nici soarele nu-și pipăie umbra
în geana imobilă

și-a pus ca o martiră pupila în care lumea nu-și mai încape nemișcarea

cronofagia pleoapei nu mai deșiră nici un pliu al lunii obscure
femeia a făcut demult jurubițe gravitația
grațios a pășit peste punctul de fierbere al emoției
fără să se ude
ne-a luat dintre tâmple ștergarul credinței
pentru a-și usca degetele trandafirii de urma celor ce-au iubit-o
piciorul a pivotat delicat peste genunea pulsului
și elipsa unui spațiu ardent
pe un țărm de plastic în care cocoșii nu cântă
sângele nu arde
și nici o vină nu-i întinde machiajul perfect

eliberată de mască femeia din vitrina polimorfă oftează imperceptibil
nu mai vrea să iasă din propria ramă

n-o urâți când șoptește că voluptatea e doar pulberea aurie de pe sticlă
care transferă incestuos bărbați infideli cu degete cangrenate
într-un rai de pâslă
buza-mpietrită nu mai agață în săruturi cioburile vieții din
găvane oarbe

golgota ei e practicabilul tapetat în mătase
de pe care privește mareele trăirii
impasibilă


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!