Prin ampla neliniște a zorilor
Se dezvelesc copacii.

Treziri dureroase.

Frunze, surori frunze,
Vă aud cum plângeți.

Toamne
Muribunde desfătări.

O, tinerețe,
Abia a trecut ora dezlipirii noastre.

Ceruri înalte ale tin ereții,
Liber avânt.

Și sunt deja pustiu.

Pierdut în cotlonul melancoliei.

Dar noaptea risipește îndepărtările.

Tăceri oceanice,
Siderale cuiburi ale iluziei,

O, noapte.


Traducere Nicoleta Dabija