rula o banală
poveste de dragoste în fundal
moartea juca șotron ca să nu moară de plictis
atunci te-am zărit
făceai eforturi supraomenești să pari un chip oarecare
printre figuranți oarecare când tu de fapt
erai cu patru metri mai înaltă decât toți cei din jur
am întrebat în stânga și-n dreapta
cine e fata cu
turlele bisericii ascunse într-un decolteu metafizic dar
viitorul nu te știa prezentul nu te vedea iar trecutul ți-a
răzuit numele din toate piramidele din gizeh am
decis să rescriu realitatea doar pentru tine
făcând din cuvinte
funia unui tun cu care să arunc în aer certitudini și alte dulcegării să fac
din absența ta o continuă nostalgie
fără de care nu ar fi fost posibilă nici viața lui isus
să dau o altă perspectivă lumii
hipnotizând femeile frigide care locuiesc în
banale telenovele visând că sunt
salvate din colții certitudinilor de
eroul postmodern de poetul costel ce crește în 3
zile ca iovan/ iorgovan într-un an
uite are 100 quintale și
bea sângele certitudinilor direct din statui