agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-11-19 | |
#
ce avem noi în comun e singurătatea și după ea vin spaimele și toate celelalte orori. pînă și iubirea vine laolaltă cu frica. dacă ai poze într-un album vezi că tot ce-i frumos e la trecut. dacă îți faci un selfie acum se citesc pe fața ta ratele datoriile, grijile, speranța că vei putea face față deși nu știi dacă. pînă și cînd te piși te gîndești cum vei putea rezolva problemele. și după ce faci dragoste cu iubita vine momentul de îngrijorare. mecanismul e făcut să te sperie. libertatea e făcută să te îngrozești de ea. o satisfacție cu o necunoscută care se termină minunat pentru tine aduce după sine griji mai mari, poate află cine nu trebuie. poți muri de la o periuță de dinți. ## îmi aprind o țigară și beau un vin fiert și în el fierbe și sîngele meu. îmi picură din nas ca și cum aș vrea să te elimin din mine. pe cerul nopții a rămas urma unui avion și în ea parcă văd un zîmbet ultimul înainte de plecarea ta. e bucurie și teamă amestecată. eram odată cu băieții în cămin și ei se drogau cu heroină pe folie eu spuneam că ajung tot acolo cu vodka. n-am ajuns tot acolo, pentru că ei nu mai sunt. dar lor le-a trecut frica, mie nu. $ o pasăre poate fi o bucurie imensă pentru mine dar mai ales pentru motan. azi noapte am visat un film în care un bărbat era tatăl tuturor, și al meu, și al tău, si al copiilor lui și în același timp toți eram pe rînd nevestele, amanții, sclavii și mîncarea lui. unii l-ar numi timp, alții l-ar numi moarte, alții i-ar spune divin. dar în timp ce-mi aprind țigara și beau încă din vinul fierbinte știu că nu-mi poate face nimic @ nu-mi dau seama dacă frumusețea culorilor e mai mare primăvara sau toamna. nu-mi dau seama dacă înțelepciunea e mai bună în naivitatea ei sau cînd începe să decrepească. cînd te-am sărutat ultima oară am încercat să păstrez bula aia de aer în mine pînă era să mă sufoc. și m-aș fi sufocat dacă n-ai fi țipat dintr-o dată la mine, uite se adună norii, vine ploaia, hai să ne grăbim și atunci i-am dat drumul și cerul s-a făcut din nou frumos. & avem toți aceleași probleme, de la singurătate la foame de la sărăcie la faliment. de la iubire la dezamăgire. de la cîine sau pisică. cînd vîntul își trece mîna nevăzută prin părul tău poate fi mereu închipuirea celui mai drag.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate