agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-11-23 | |
frica aleargă în umbre, oamenii s-au făcut iepuri
li se naște curajul doar împușcați de sticlele cu temperaturi ridicate, din sângele fiert în alcool în cugete se aburesc ferestrele spre idee gânduri neînsuflețite zac în șanțurile din materia cenușie, pe-afară materia plânge de ger beat lemn, ard în sobele pierderii de cunoștință nici o frică nu-mi poate atinge întunericul am tranșat iepurele din mine, l-am mâncat crud de-am făcut indigestie oricum, important e că iepurele nu mai există iar umbra mea sperie doar pe alții ăia proști de s-au abținut de la ebrietate și tremură-n trezia la realitatea cu moarte stindard tot la pahar trag și-aceia, dar umplut cu zeama transpirațiilor de iepure tot bându-și mințile, în diminețile cu speranța mahmuri după teamă să joace un rol antic în tot teatrul acesta Dumnezeu poartă mască, de acoperământul pe gură Cuvântul Lui ajunge greu la oamenii iepuri de acoperământul nasului nu mă miroase că beau dumnezeu e o scenă de mântuire-n mormânt acolo, femeie, iepurele tău îmi dă amor cu plus grade-n paharul Infinit pe-afară-i suirea-n sicrie a frunzei și goi ne arătăm în Eden deși încă mai facem dragoste cu iepurele paznic la ușă cititorule, aleargă cât te ține cărarea de-aici, sub tratament de temperaturi ridicate de sticlă te vei îmbolnăvi de sevrajul de frică
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate