agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-03-23 | |
Albe neguri lin parcurg
către eternitate. Pașii toți îmi dau dreptate cum visele-mi sunt judecate de negre păsări minunate de pe drum. Albe neguri eu parcurg către sfârșitul timpului. Cosmic dans mă poartă-n mersu-i spre al totului resort, casă unde stă firescul, loc al magicului port. Unde păsări călătoare cântă cristalin dar surd melodii îmbietoare - pătrund sufletul profund. Loc al cărui farmec magic, sparge sensul rimelor în bucățele ordinare ce se așează la mare distanță una față de cealaltă și ne spune că rima e pentru poezie ca piperul într-o mâncare bună ce n-are nevoie de condimente. Te las să citești fără să cauți și fără să aștepți, găsind la fiecare pas un punct de sprijin pentru pasul următor, împins de pasul precedent către viitor. Puncte de sprijin sunt la tot pasul, existând ca insule în tumultul drumului, unde îi ești spectator timpului precum unui metrou ce nu oprește în stație. Metrourile vin unul după altul, iar poate că e bine să nu ajung la timp; timpul potrivit e poate prea devreme pentru un alt timp căruia mai târziu i se pare numai bine. Poate așa, ceaiul e gata și te privesc cum intri pe ușă chiar la timp. M-ar judeca, să îmi spună ca versurile mele sunt blasfemie pentru poezie. Dar dacă aș asculta și m-aș supune, aș pierde ceea ce sunt- pe mine. As aștepta dar e greșit, căci așteptând primești, oricând, ceea ce viața are de oferit- iar nu ceea ce dorești. Dorințele sunt pentru noi cum e rima pentru poezie, suficiente dar nu necesare. Suficiența e insuficientă pentru necesitate, căci necesară în acest joc e doar existența sa, a jocului. Iar dorințele sunt suficiente pentru amăgirea sufletului, confundând suficiența cu necesitatea. Insuficient prefer să îl numesc, decât nenecesar. Dar suficiența lui e dată chiar de către necesitatea de a fi, pornită din insuficiența care exista atunci când nu era necesar. Lasă-mi vorbele sa cadă precum fulgii de zăpadă Pe capota încinsă a Harbuzei. Nu aștepta să se pună strat, căci vei pierde așteptarea. Dar nu te îndoi că într.o bună zi, o vei găsi pe Harbuza plină de zăpadă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate