agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-06-03 | |
Îmi pare că timpul era ca un arici
se înțepau rănile, în mine, și un pic de timp moale iar carnea femeii era ternă și moale pe trup de oase de os așteptând marea trădare câte flori roșii devremele florilor sclipitoare mă întorsesem cu trupul undeva mai înspre stânga ca să văd cum arată, de fapt, în spate trecutul privisem mijit pentru că lacrimile mi se uscaseră în ochi văzusem măslinii și mă înțepasem în atâtea tristeți ce să înțeleg trecutul și timpul din mine din carnea cea moale așteptând semne de primăvară și prospețimea frunzelor dar nu era carnea prea moale mă întinsesem ca o câmpie umplută cu pământ îmi văzusem mai dinainte steaua cea roșie a rinocerului și zodia rinocerului eram undeva nu în pădure ci lângă ce ai cu pântecul meu sau cu inima lupule întrebam ca o fetiță cu batista la gură ținând încă degetul în dreptul buzelor roșii ca o mireasă foarte mirată eram mică în mâini țineam coșul cu pâine și cu legume verzi și cu lapte cald pentru bunica trebuia să trec prin pădure până la bunica ochiul roșu de lup mijea secându-mă dar eu chiar vreau să trec prin pădurea aceasta trunchiul e vechi și foarte lat este gros și bun ca laptele inelele, în el, foarte multe uneori copacul mi-l asemuiesc unui uranus sau unui saturn și unele inele mai sunt ca saturn sau ca uranus treceam prin copaci de-a dreptul de-a dreptul prin ei apoi, nu să nu îi mai rănesc că sunt eu! curge din mine chihlimabarul și seva de stele! să trec, totuși, în schimb, printre rândurile cu frunze... unde ești lupule lupule ce ai cu mine de ce pleci unde pleci ți-e frică de frica mea lupule îți dau niște lapte cald lupule îți dau din coș niște lapte că bunica nu ia pentru că e bătrână ca să îți hrănești puii, cu el dar lasă-mi bunica în pace, lupule tu ai bunică spune sincer ai săpun cu care îți speli trupul pentru că ești negru lupule îți place cumva pâinea neagră mie îmi place seamănă cu tine pentru că e neagră are, în ea, neghina lui Dumnezeu dar nimeni nu se îneacă cu neghină numai oamenii prea buni lupule cine mânâncă semințele și neghina lupule neghina e răul îți întinzi niște unt și rău de-al neghinei pe pâine e ca un fel de dulceață dar nu vrei suferindu-le să o mânânci. că e rea. de ce trebuie să spăl cu stomacul meu răul neghinei lupule că mă doare și numai un singur stomac am mă roade de trei ani obișnuiesc să nu mai mănânc aproape nimic ce e neghina răul altuia ce e neghina dumnezeu o pune deoparte și apoi trebuie să mă dau eu sieși și numai un stomac am dă-mi niște prescură dă-mi ceva vin orice dă-mi nebunie și rapiță dă-mi mai bine niște plastic că neghină nu vreau mă așteaptă, dincolo de pădure, bunica și năframa are niște flori mari, foarte mov, cusute, drept pe ea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate