| 
		agonia romana v3  | 
		Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
| 
		 | 
	
		
 | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]()  | 
    
    
     | 
    |||||
	
 
		  agonia ![]() 
 
■ Cenușăreasa desculță 
 Romanian Spell-Checker Contact  |     
    
 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2021-07-20 | | 
Șapte oase-mi zac prin mână 
      nu am plâns de-o săptămână mai mereu, de pe la gard îmi adun sclipiri de fard stele care nu mă fură nici din drumurile-mi zgură... și-a așa adunătură! Ce-i la mură? Numai zgură Ce-Încăpură! Și-o turnură. liniștită, zăbovesc unde dealurile cresc să privesc pe sub sprânceană de mi-i luna liceană nici păstorii nu mai trec... ocupați sunt c-un berbec ce-i, zavistios, împuns gemul zace pe la uns pâinile și cinci gogoși laptele de pe la moși să mă-ntind pe `recamieu ochii-nchiși sub un releu e tihneală de la seară gălbeneala de la pară ca să-ți stea, în guri, dulceață și-o crăiță,-n dimineață... cu mult dor să te aștepte... Pleacă trenul... pe la `șepte... stropșești perele în gură nu-ți miroase drumu-a zgură... Ce-i la mură? Numai zgură Încăpură. O turnură. Ia să-mi fac un ceai, din plic nu-mi mai spune, azi, nimic... ci, încet, tu mă sărută bate ceasul? sau de plută bate buza, i-un bursuc? dau în tine c-un papuc și, cu perini albe, dau ca în lumile lui Mau! că nu mă iubești frumos că nu te iubesc destul... mătăsoase vise-n sul și quasarii în recul stau să prindă, iar, pereche ce atâta dor și streche... dă să cânte, ce scânteie iar, zăpadă-i, pe alee... e doar visul neînceput și Crăciunul - prea plăcut... de visezi, zăpadă-n, veri și zăpadă ”să preseri”, stele care, iar, te fură, căci în palmă încăpură, talpa ta miroase-a mură și cărarea tot a zgură... zgură-n mură se făcură... Ce-i la mură? Numai zgură Încăpură. O turnură. Șapte sate și o tură Rege, cal, `gambiți de zgură! Trei cuvinte încăpură într-o mură o turnură pe la tură stele-n ceruri numai bine stau cu piepturile fine sub trei ace de albine trei regine și doi trântori ce regesc au încăput unde-și ține luna scut. De sărut! 
  | 
    ||||||||
| 
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
    
		 | 
  |||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate