agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-08 | |
picură stropi
de noiembrie în cupa de-argint a înserării... vrăbiile, ghemuite unele în altele, ascultă bătăile ornicului. * spume la gură au toboșarii- prin transparența unor meschine interese, dizolvă esența democrației în dezbateri sterile. * în buzunare, prin curți și-n locuri de joacă găsești numai măști- totem al unei civilizații depersonalizate. * adormiți, bărbații din Ninive- în cușcă lui Faraday, abia mai respiră... buzduganul asasinului nu a zdrobit, încă, zidurile. pe străzi pustii, un singur om- scapăt din ale morții gheare, îndeamnă la trezire. * la ferestre îmbâcsite de zvonuri, umbrele poeților hoinari încă mai tulbură spiritele. e frig, aproape ger... e bine de luat-aminte, că moartea l-a săltat și pe orfanul Dimitrie. * dimineață cețoasă, din turnul mîndrie, cunoașterea împietrită se prăbușește-n colbul științei. prins în vârtejul dorințelor hulpave, omul nu are curajul să urce pe scara îngerilor. * ca o frunză purtată de vânt, Adam cutreieră potecile. libertatea simțurilor îi îngustează orizontul. din depărtare, bogatul nemilostiv îi face semne disperate, să nu se rupă de izvorul vieții. * brumă pe frunze , pe flori pe-ntinsele ogoare.. întunericul luminează puțin câte puțin misterul. în camera 137, Pauli încă visează la teoria unificată a câmpurilor.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate