Când mergi alături de cei ce îi iubești
Trebuie să pășești fără să audă.
Adiere mângâind tăcere fecundă.

Când iubești astfel privirea își devine
Oglinda aceea care dăruie imagini
Ce ochii vor să le vadă.

Făpturi își renasc acolo din risipiri
Și devin adăugiri ale unor adâncuri
Din care te treci, te scufunzi
Și te înalți scânteind.

Trecerea prin poarta iubirii
Împreună cu cei pe care-i iubești
Este surdă, nevăzută, adâncă, cenușă.