Cred că au murit cocorii pentru că
Nu i-am văzut niciodată.

Deși, în amintire încă-mi sunt vii...

Privirea din sânul cald al câmpului,
Îmi tăia în privire trupul lor.

Îmi păreau viermi zbătându-se
În pântecul serii ca într-o rană
Căutând un adânc de îndepărtări.

Prin cer insistau ca șerpi după pradă.

Umbre ce umpleau cu alte umbre plutind
Umbre ale amintirilor de altădată…

Oare, mor cocorii?...
Ori numai trec prin priviri?