căderea din Paradisul iubirii
ca un fruct strivit
timpul furat din buzunarul
vieții se revendică
se prăbușește în mine
amintirea cu fața la pământ
caut să ies la lumină
să mă prind de marginea
speranței
gropi și prăpăstii se cască
în mine
pășesc printre crucile
gândurilor
când tristețea se furișează
în carne ca o otravă
îmi invadează mintea
se infiltrează printre
lucrurile adunate în valiza
inimii.