agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-08-25 | |
Şi te-am lăsat să pleci, în lumea ta boemă,
Eu am rămas aici, în vechiul meu oraş Şi trec mereu dintr-o extremă-ntr-o extremă Şi mă condamn să uit un cuplu pătimaş Pereţii mi se par obtuzi şi mă-înconjoară, Tavanul pare incredibil de înalt Şi te invoc pentru a nu ştiu câta oară Când Luna spintecă jumate din neant, Eu te-am lăsat să pleci în lumea ta boemă, Tu m-ai lăsat aici, în vechiul meu oraş, O umbră care parcă-ntr-una se blesteamă Şi bea, să uite-n veci sărutul ucigaş, Nici nu mai ştiu dacă e toamnă sau e vară, Dar văd în juru-mi oamenii tot mai cărunţi Şi-aş vrea să pot lua un tren din vechea gară Să pot să mor măcar din când în când prin munţi, Aş vrea să fii o umbră care reînvie De-aş şti că m-aş putea -ntâlni cu umbra ta Dar nu ştiu cum, mereu odaia mi-e pustie Şi parc-un ştreang m-aşteaptă cinic undeva,
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate