Iubito, vai!, eram bolnavi de buze
Sărutul ne durea, nălucă-n humă
Tu astăzi spre atunci o clipă du-mă
Că-n amintiri am ceţuri să se-amuze.

Aducerile-aminte-au spini de glumă
Uitat, se strică verdele-n peluze
Acele ale vieţii, răni difuze
Singurătăţii chin în mine-nsumă.

Memoriile-s cum prin pâcle-a trece
Erai frumoasă, abur de pahar
Împrăştiai în sângele meu rece.

Fiinţei tale am în zări habar
Ci în odaie umbra-ţi e să-mi sece
Şi plâng pustiu de ploaie-n cerul clar.