agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-11-05 | |
Joc divin – lene trecătoare
Demult, în pruncia purității, am furat Gândirii-un gând, l-am pus în oblonul vieții, l-am dat unui om de plug. I-am spus să-și are ogorul, unde-i pământul mai bun, căci pe unde-a trece plugul, va călca norocul strâmb. Cu potcoava lui de aur, i-a-ndesat sămânța-n prund și-ajutat de vreme bună, i-a umplut hambarul lung. Îmbuibarea peste noapte i-a smintit purtatul bun, tulburelul îngâmfării a făcut să-și piardă simțul …i-a pus coadă de păun. A purces să-și schimbe look-ul, cerculețe de tutun se-nvârteau pe cap ca nimbul și-l făceau să vază strâmb. Țoiul lui sorbea finețuri, ploșnițe-aduse din prun îi dansau cu neuronul turmentat de traiul bun. Să îndrept a lui purtare, i-am scos măgarul în drum și în jur am pus să-i zboare o mândrețe de tăun. Pe covoru-i din spinare, pofticios sclipește șaua, iar oblâncu-i încărcat ducea sceptrul și coroana și năravul de-mpărat. Cu urechea sa fudulă simte pasu-mpovărat, ce se luptă cu țărâna și aeru-nfierbântat. Tot cotind umblă năucul, cu nas roșu, îmbufnat, când în drum zări măgarul ce gătase de mâncat. -Hâm, ce pleașcă mi se-arată! Gata! Totul s-a schimbat! O să fie sărbătoare, mâine sunt Pașă în sat. Măgaru-ascute copita, vrea să-i curme ciripita, dar - se-oprește încurcat. Nasul lui a depistat, duhoare prea măgărească dinspre ființa omenească. - Preamărite Măgar Mare, robul tău cere iertare. Apoi, se apleacă rușinat de gândul purtat în cap. Stă netotu-n șa ca Pașa, pe gură sloboade fum, ce se mișcă-n rotocoale și-l supără pe tăun. Acum e-acum, tăunul înfuriat pișcă mârțoaga la spate unde-i fundul mai bombat. Se pornește hărmălaia, fundu-i saltă sacadat, copite zvâcnesc în zbor să zdrobească pișcătoarea ce-a mușcat sfredelitor. Sceptrul zdobește coroana scalp îi mută pe picior, din șa zboară muritorul lângă tufe pe răzor. ...Și, mai treaz ca niciodată, șade omul răsturnat, privindu-și în lung pămâtul zice calm, îmbărbătat: Cred că-i vremea să scot plugul, ...iaca-i timpul de arat. M1. E destul’ o trântitură să revii pe calea bună! M2. Dacă te-ai pierdut pe drum, ferește-te de tăun! M3. Dacă ți-e bine în țoale, nu mai scoate rotocoale! M4. O-nțepătură de streche nu e floare la ureche. Ea-i dezbină pe măgari și de au botul în bani.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate