agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-12-03 | |
Ca și cum din turlă ar suna nu un clopot
Ci un sunet mai ciudat, ca un fel de culoare Să fie portocaliu, să mă îmbrace într-o tonă de portocale Să mă îngroape, cu nasul din ele Ieșind Ca și cum ar ninge abundent, iar eu țin o portocală în mână Două, de fapt și jur că țin două Pentru că una este foarte puțin... În mintea mea este un iepure de câmp, mie, care nu îmi dau pace Iepurii aleargă pe câmpia ninsă și sunt alb gri Nu am chef să vând niciun iepure Sunt drăguți În schimbul lui, aș primi câteva hârtii soioase și cu grăsime pe margine Așa că stau, deoparte și plâng, cu căpșune, în gură Și capul meu strâns zace la mine în organism, unde este pace Pentru că m-am încârligat, ca un fel de caractiță, în picioarele mele Sunt un fel de caractiță, și stau prin picioarele mele Maramureșul tace, în martie Sub cap îmi țin inima ca pe un cuib Îmi țin sentimentele Albe Acolo sunt cojoace și căpșuni, se fac chiar, în câmp Vara care vine, după luna martie, cea tăcută Va ploua mult, dar eu tot cu umbrele(le) în mine, bătându-mă Tac, acolo Unde este și iepurele nevinovat, unde îmi sunt ierburile și iernile, amestecate cu verile În mine a nins, de ieri Dar pe afară nu prea ninge Mi-e dor, de un telefon cu clapetă De mama mi-e dor De o prietenă Dar m-au dezamăgit toți.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate