mi-am zis că azi frumos să scriu, Divine
dar vezi Tu bine, fricile mă latră
şi de Sisif înalţ aceeaşi piatră
cu umbre şi misterul care vine.

pe-altar intern lumina-i idolatră
O!, Doamne, chipului cioplit vecine
curajul tot în teamă teaz devine
şi păstoresc poveştile pe vatră.

fiori tiptili îngemănând în groază
pe ochii minţii patimă se-aştern
şi cloşca iadului pe ou se-aşază.

acelaşi alb de iarnă-n plete tern
răsfrânge draci ce sunt veghind sub rază
în noaptea lumii, pând de zor etern.