agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 302 .



Placebo-basm...
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2024-03-06  |     | 



Te țineam în brațe cum ții o pasăre mare,
Așa îmi spuneam
Cum ții în brațe o rândunică uriașă,
O văzusem, de mică
La țară
Era făcută din bărbat și din femeie, era pruncul lor de târziu
Nu uitasem paiele care căzuseră peste mine ca să mă îngroape
Unde ești
”Sub pasăre. Pasărea a căzut peste mine. O rândunică uriașă...”
S-a surpat cuibul, șura, animalele au zăcut pe genunchi, bivolii, boii și caii
Ce faci?
Cad peste tine, sunt o pasăre mare, sunt un bărbat
Sunt însetat și înfometat de iubire
Soția m-așteaptă
Tu ești, soția?
Te țineam în brațe cum ții o pasăre mare,
Așa îmi spuneam
Ar trebui să deschidem geamurile la toată această tevatură, pentru că furnicile adună
Grâne, paie, fân, otavă, le vezi cu lacrima în spinare, ca pe o boabă de rouă
Ea era o pasăre prea mare
Apoi, desigur, văd cum vin sătenii, cu furcile
Mă dau afară, din ordinele lor,
Ei au colibe de paie,
Ei au lacrimi, și caii lor care mănâncă otavă și foc.
”Nu mă salvezi”
”Eu a cui sunt, te iubesc”
”Eu sunt femeie.”
Dar rândunica se uită o clipă în urmă, își deschide aripile ei imense
Și pleacă...

Să o chem, înapoi?
Găurile de la urechi sunt umplute, cu fire de iarbă
Logodne prea vechi să se-absoarbă
Drept în suflet, dacă sunt soția ta, iartă-mă...
Scuze.
Nu plânge!

Rândunică, vine iarna, iar eu am doar o bundiță cu care să te acopăr...
Ești mare... forfotești, mult, din aripioarele-acelea...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!