discuții aprinse pe marginea drumului
temperează dezlănțuirile;
din jobenul birjarului, țâșnește
un iepure lunar, aidoma fulgerului;
priorități fictive
pentru pasărea cu aripa frântă,
ghemuită-ntre roți.

dimineți cu arome de nucșoară,
zilele câinelui umbrite-s
de tornadele din flori de măceșe;
în sacoul primăvăratic,
thermidoru-i sub aripa
revoluțiilor portocalii.

străfulgerări de șoapte
înțeapă epiderma nopții;
strâmtorările -de la răscroitura mânecilor,
duc
la distrugerea selectivă a slavilor.
cuprinși de mânie îs fluturii-ntunericului.
2
bunicuța Anezka împodobește
ramele ușilor cu albăstrele.
zâmbește, nu-i pasă,
că sub pălăria puterii,
se zămislește un plan 79-pte
de combatere a dezordinii publice.-
la porțile duatului,
anubis cântărește inimile.

mirări-agățate de sârmele electrice,
aduc-din depărtări,
mirajul poveștilor.
o, căte vise neîmplinite!
o, căte mângâieri așteaptă cuminți
în cuiburi de berze!

zile ploioase
zbârnăie motoarele portavioanelor...
copilul a desenat pe foaia caietului
o stea stălucitoare:
dând pagina,
oftatul lui s-a preschimbat
într-un zmeu aducător de pace și voioșie.

uneori,
bunăstarea
parazitează ființa umană;
arcora discernământului e luată de vânt.
magia momentului " Always on my mind"
se topește-ntr-o clipă sterilă și monotonă.
unde-I greșeala?
3
risipind
suspinele spinilor, ale pietrelor
pe fruntea-ncruntată a unui gând....
balize și geamanduri
printre șoaptele
vântului....

nimeni
nu răstoarnă masa schimbătorilor de bani;
timpul a amorțit
la zgomotul războaielor
dintre noi,
din noi....
4
cerul
își reflectă bunăvoința
prin ferestre de suflet;
lumina sfințită- izvorâtă din
lumina zidită,
revigorează creația. -
bătăile impetuoase ale inimii
punctează trecerea.
5
ceas
pentru a sta de vorbă,
pentru a alina o suferință...
indiferența a dispărut
în focul iertării-
ca o aducere aminte, o caldă-mbrățișare.
6
sunetul unei sirene cutremură norii;
undeva, pe altă planetă,
urangutanii-s fericiți,
că prin consimțământul la propria exterminare
salvează șobolanii.-
felinarele se sting pe rănd.
7
imaginea unei primăveri-mbietoare
se răsfrânge pe bolta-ntunecată a peșterii.
lanțurile de la picioarele
sclavilor, lacheilor, ispravnicilor
zornaie de zor.-
nu se mai văd bornele de coastă.

organismul sintetic bistenol/a
își face de cap prin conserve;
sarea iodată,
apa fluorurată și fructele stropite cu pesticide
dau un farmec aparte vieții.-
pe aleea controlului, masca fățărniciei e
zâmbitoare.

norii vin tăvălug peste catarge;
fesul, geaca, caldarea cu alimente,
micii și berea
vor avea ceva de spus în vremea alegerilor?
orătăniile-s agitate,
câinii latră,
vezi vreun semn de cutremur?
8
soarele și-a cunoscut apusul său;
întreg universul gravitează-n jurul
unui centru ubicuu al iubirii;
tăcerea rupe zăgazul lacrimilor,
să-adape-ntreaga fire
cu lumina răstignită.