am cumpărat de pe malurile senei un vechi tratat de alchimie liber secretorum regis calid de atunci visez că sunt midas și că preschimb în aur tot ce ating de la iubirile mele precoce până la iubirea de d-zeu care locuiește la ultimul etaj în același bloc de nefamiliști seara ne întâlnim pe scară ducem gunoiul fumăm o țigară și mai facem schimb de idei el îmi povestește despre drumul damascului care acum are 4 benzi pe sens eu despre calea griviței unde plopii fără soț aleargă după mine până în berceni cântând în gura mare noaptea pe stradă i-auzi una/ i-auzi luna/ doda îmi face cu mâna/ să mă duc să-i scarmăn lâna în weekend bem amândoi bere la terasă și privim cum trece prin aer un cal măiastru/ cu copite de alabastru ce trage după el orașul întreg e semn rău zice d-zeu iar ai uitat focul aprins în athanor iar te vor scuipa vecinii te vor lătra câiniit și părinții te vor trimite să-ți cauți un job degeaba le vei spune tuturor că ești alchimist și până la transmutarea metalelor nu a mai rămas decât o zi