agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 258 .



n-am venit să stau o zi
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [crepuscul ]

2024-08-19  |     | 



sărutul tău e un zbor dus-întors în țara făgăduinței,
cine ar fi crezut că alarmele lor ne vor da curaj să creștem cele mai puternice scuturi antiglonț din îmbrățișările noastre

îți mângâi gura uscată cu apă rece dintr-un castron de lut
și văd durerea în ochii tăi ca două gemene cu pielea albastră
n-am venit să stau o zi

te țin de mână și aprindem lumânări rudelor tale,
promițându-le că iubirea noastră o să fie un soare mai mare decat asta și toți aștrii vor deveni candele goale, cerșind un miez de flacără
că după ce se termină totul, pământul se va opri și
cadavrele dictatorilor vor dansa în jurul nostru, cu gâturile agățate de degetele lui dumnezeu

n-am venit să stau o zi
învață-mă să fac lipie, învață-mă să-ți zâmbesc printre lacrimile reci într-un buncăr unde ne lipim corpurile de toate copilăriile celorlalți, ca niște pietre veșnic încise
învață-mă să acopăr sunetele dronelor cântând o rugăciune de noapte bună
să-ți mângâi pielea ca un praf de cărămidă roșie și să aștept să răsară specii de flori necunoscute din ea
să bolborosesc sângele din rănile trupului tău, imaginandu-mi că-ți suflu vânt viu direct în inimă

n-am venit să stau o zi
am venit să mor ca un mac sufocat de matasurile stridente ale apusului
ca un soldat cu părul despletit care n-a avut niciun vis important, vreodată
nici părinți care să-l dorească, nici speranță pentru sens

ci doar să îți iau mâna și să o plantez într-un sărut
să răsara un măslin cu cele mai cărnoase fructe
din care intreg orientul să se hrănească și să aibă în ochi
în stomac, în oase
toată viața noastră

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!