agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-11-13 | |
Noaptea-n întuneric
Într-un geam al casei Pâlpâie-o lumină... Din curiozitate, mă ridic în taină, Mi-aud răsuflarea, pașii calcă lemnul, Scârțâie podeaua, Cântă cucuveaua, Tremură perdeaua... presupun că-i vântul... Se trântește ușa, Se mișcă păpușa, Încep să văd forme... mi s-a stins veioza... Sunt singură-n casă, curajul mă lasă, Merg înfricoșată, sunt țeapănă toată, Încep s-aud cânturi; Fel și fel de gânduri șuieră în cap; Cum cobor pe scară ca să văd lumina, Văd în geam... un drac! Și în negrul nopții, în mirosul morții, albă ca năluca mă prefac în piatră; Sunt înspăimântată, dar nu încă moartă... Îmi tremură dinții. Dracul se apropie, râde, e roșu, arde, Vine și-mi propune să fim buni prieteni: Îmi oferă țuică, bani, Stă și glumește, fie-ntre noi vorba... așa-i omenește! Printre mici glumițe, miresme de lavă, Zâmbete viclene, râset și pucioasă, Vrea un pact să facem cu-o hârtie-n față: Pe hârtie-mi spune să scriu al meu nume, Să-mpart al meu suflet? Stau puțin și cuget... Însă intervine dracul și îmi spune Că-mi va da de toate în această lume: Bani, casă, mașină, popularitate, De vom fi prieteni în eternitate; Gândul îmi surâde, ba chiar sună bine... Cântăresc situația, ceva nu-mi convine; Dracul vede, fierbe, știe că-s deșteaptă, Vorbe repezi toarnă ca să mă prostească. Gust nițică țuică ca să îmi dreg glasul, Trag de timp, mă fâțâi, îmi mai suflu nasul, Mâinile și fața încep să-mi transpire... Cum să scap de dracul ăst’ de lângă mine? Îmi aude gândul, îmi simte cuvântul, Vrea precis să-mi tulbure-ntreg simțământul: „Nu sunt simplu drac, sunt înger de renume, În adânc, în gheenă Lucifer îmi spune!” Lucifer, dispare brusc, iarăși apare, Începe să se-agite căci nu-i dau crezare; În urechea-mi stângă-ncepe să șoptească cuvinte morbide să mă otrăvească; Vrea să-mi dea ispită, mă înnebunește, Joacă-n mintea-mi feste, urâcios vorbește Doar cuvinte grele care mă atacă, Vrea să-i dau credință, aurul să-mi placă; Încep să mă sperii eu pe mine însămi Cu coșmaruri grele până dimineața... Mă văd în oglindă, mi-e paloare fața! Tot ce simt cu frică e o conexiune care se începe între el și mine. Voce ca de înger în urechea-mi dreaptă De la-ntunecime grabnic mă deșteaptă: „Fugi femeie dragă, pupă o icoană, Fă o rugăciune, să nu-i devii hrană! Să nu păsuiești lung! De nu fugi devreme Sufletu-ți prihană, iar trupu-ți e vierme!” Și-am fugit cu Domnul! M-am trezit din visu-mi...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate