ecoul poeziei îi cere umbrei să danseze
ca o balerină în acorduri de pian,
mă topesc în poeme ca zăpada sub soarele primăverii,
datorită luminii văd cum se desfășoară viața,
sub un cer brodat de păsări și de raze,
descoperind misterul strălucirii.

am presărat în cărți iubire și emoție pură,
văd lumea înseninată în căutarea ideilor de fericire,
aud izvorul doinind între zâmbete de copii.


din nou și din nou mă descopăr și mă reculeg
printre metafore și rime melodioase,
fără să aștept apreciere de la cineva, ritmul slovelor devenind odă a vieții, un imn al poeziei.