agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-06-22 | |
I. X Marin
sunt aici cu un X negru desenat pe piept pe planul secționat al navei despicată ca o ființă fără nume și nu știu dacă eu visez nava sau nava mă visează pe mine ________________________________________ II. Geometria rosie privesc harta ca pe o rană vie liniile roșii tremură, uneori urlă punctele negre clipesc ca stele ofilite nu există sus doar lateralitatea unei alegeri absurde stânga din stânga din stânga se repetă până când geometria devine carne desenez cu mâna mea un eșec care pulsează ca o revelație ________________________________________ III. Palmipest desenez și apoi desenez peste și apoi peste încă o dată până când hârtia devine o geologie de încercări nu arunc nimic nu aleg nu compar privesc prin toate ca prin ocheanul unei ființe care nu mai are margini în fiecare strat, altă hartă în fiecare hartă, o altă fereastră ________________________________________ IV. Liman exersez scăparea în fiecare noapte și în fiecare dimineață dar mereu rămân aici Ari îmi spune: „Ia-o la stânga. La stânga. La stânga.” ascult, și totul se învârte devin spirală val sângele îmi curge în valuri valurile se sparg în alfabet mă recitesc și nu mă mai recunosc ________________________________________ V. Disectie mă despic acum din creștet până-n tălpi și văd: în mine nu e nimeni doar golul care mă privește înapoi cu zâmbetul aceluia care știe deja finalul piesei râd cu mine însumi dar nu știu cine râde primul ________________________________________ VI. Cheia țin cheia în palmă o simt caldă, ca o propoziție neterminată nu știu ce deschide așa că deschid timp și spațiu și câteva straturi de tăcere compactă „Euridice”, spune ea, „nu Ariadna, dar am fost, sunt, voi fi” cheia mi se topește în stern și bate bate bate ca un ceas care mișcă în afara timpului ________________________________________ VII. În centru ajung în centru și nu mai există nici intrare, nici ieșire doar eu și o pulsație enormă un ceas cu o singură limbă face clic clic clic ca o mitralieră care anunță liniștea închid ochiul și din interiorul meu privesc în afară și în afară mă privesc înapoi râzând — pentru că știu că am ajuns ACASĂ ________________________________________
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate