agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-21 | |
Pădurea doarme, cufundată-n nepăsare
În somnolența plină de idealuri Luna măreață printre crengi răsare, Cernându-și razele-n spumoase valuri. Un suflu de răcoare înfioară focul, Ce mângâie tăcerea cu flăcările sale. În negrul întuneric ele își poartă jocul Ca o idilă unei nopți polare. În feeria pură a vremilor de mâine Gândesc la vremi trecute, încinse de disprețe Și sub privirea moartă a umbrelor străine Plutesc pe-ai nopții aburi în amintiri răzlețe. Pe nori apare-o umbră - e zeul ce se naște În mintea omenirii, setoasă de ospățuri. Din el răsare Raiul, spre fericirea voastră, Dar iată și Infernul, însângerate ghețuri. Din umbrele pădurii iau naștere zeițe, Din crengile bătrâne coboară falnic zeii La cei ce li se-nchină le-ndeplinesc dorințe, În iadul plin de lacrimi sunt aruncați ateii. Cu inima arzândă privesc în ochii voștri, Prieteni ai prostiei ce v-ați distrus destinul. I-ați inventat pe alții, i-ați transformat în monștri, Iar voi, din suferință, le admirați festinul. Tresar din sumbra, depărtata plăsmuire, Trezit de trosnetul din apropiere. Trăiesc cu gândul la pierduta nemurire, Doar amintirea-mi este mângâiere.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate