Picură-mi în suflet,
lacrima uitării.
Sărută-mă,
un ultim sărut al durerii.
Închide-mi ochiul,
să nu-ți vadă pașii plecării.

Privesc fereastra sufletului meu,
Umbra ta...
o văd prin ea mereu...

Dezleagămă!
Dezleagă-mi gândul să poată zbura,
de nu se poate scălda în iubirea ta.
Dezleagă-mi sufletul și trupul,
să zboare să fie ușoare ca gândul.