agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-02 | | Înscris în bibliotecă de Mandra Ana-Maria
Musca și țânțarul
Musca vara zbârnâind Și pe țânțar întâlnind, Oprindu-se l-a-ntrebat: Dă ce e el cocoșat? Þânțarul l-acest cuvânt I-a zis: - “Iacă de ce sunt. Eu, când mân boii la plug, Fac si pe coastă de fug. Că nene, nene le strig Și botu-n ei când înfig, Din putere opintesc Până când mă cocoșesc; Și din acest meșteșug Am rămas cu beteșug. Dar tu cu ce capu-ți bați De ești cu ochii umflați?” - “Eu, a zis musca pe loc, Nu lucrez, decât mă joc. Îmi place tot să glumesc Și pe om să necăjesc. Când voi mai mult să fac haz, Merg să-l gâdel pe obraz; El atunci necăjit foc Îmi trage palmă pe loc, Iar eu îndată zburând Și departe de el stând, Râz, râz cu ochi lăcrămați, Până când rămân umflați. Și de vrei să te încrezi, Uite-te acum să vezi.” Zicând acestea s-a dus Ș-în fruntea unui s-a pus. Dar el, cum o pălmui, Îndată o ghemui. Þânțarul privind la ea Pe jos când se tăvălea, I-a zis: - “Ce strigi bâzi, bâzi, bâzi? Cum ziceai, de ce nu râzi? O, ce nărăvire rea! Așa glumă n-aș mai vrea!”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate