Veninul

Veninul tău îl cer la cină
În cupă verde de smarald,
Îl beau cu foc și-n inimă
El se topește cât e cald.

Veninul tău e rază dulce,
Rătăcitoare printre nori,
Când îl ating eu ard pe cruce
Amorul, dorul, pasiuni.

Ciudat și singur e veninul
Când îl resping impunător,
Iar eu degrabă simt amarul
Când mi-a rămas paharul gol.

Așa că seara beau o cupă
Din dorul meu neîncetat,
Oglinda mă arată babă,
Dar știu și eu că n-am visat.

Venin impur – venin de sare,
Venin dulceag – rază de soare,
Venin umbros – clipă de moarte,
Veninul tău – cumul de șoapte.