Acum si pentru oricine
Vreau sa inventez un copac albastru.

La amiaza vreau sa scriu
Un poem albastru.
Cerul sa cada
Sa vina ploaie
Sa ma faca arbore
Sa ma indoaie.

Poemul albastru, copacul
De care suris sa ma bucur,
Pe care sarut sa-mi dau foc?
Sa mai cunosc tacerea
Plinsului de copac albastru.

Poezia ma invaluie
Copilul ma vede copila
Barbatul ma vede femeie
Nu zaresc nicaieri o iesire
Imprumut ceva din noapte
Gurii, ramuri de inceput.

Tremur, dar sint o pinza de marmora
Sint o carte, sint amintire
O peruca, sint o cabina telefonica
Vorbesc limbi straine si sint phonograph

Volan, Cupidon, uneori sint si limfa
Enciclopedie de suferinta
La atit de putina vreme trecuta...

Cer condamnarea memoriei la moarte!