agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 8803 .



Fuga postmodernă XIII
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Angela_Marinescu ]

2006-01-12  |     |  Înscris în bibliotecă de Alexandru Gheție



stau in genunchi, in interiorul unui camp patrat
cu margini exacte.
cand ma rog in mijlocul campului meu patrat,
plin cu iarba verde, sunt exacta.
sunt infasurata intr-o aripa exacta, atat de strans,
incat pielea a devenit ea insasi o aripa,
pana si plamanii au devenit o aripa ce ma strange
pana imi iese pe nas sangele din aripa.
nu mai pot vorbi deoarece aripa imi acopera gura
ca o carpa, neagra, si gura isi sapa un tunel,
pe dinauntru, pentru a-si castiga
o oarecare libertate de exprimare
cand sunetele sunt soptite si trebuie sa se loveasca
de un perete, totusi, indepartat.
aripa a devenit, cu timpul, atat de rigida,
ca o mantie de fier.
nu se mai deosebeste aripa de armura
cea mai solida si sofisticata.
de aceea, inlauntrul acestui lant compact de metal
ce ma infasoara au inceput sa traiasca altfel ochii,
pielea, mainile, picioarele si chiar coapsele unite
intr-o rugaciune totala cu oasele abdomenului
din ce in ce mai stramte.
pe masura ce puterea mea, dependenta
de sistemul de fier al aripei,
creste, contactul cu realitatea scade.
am ajuns sa nu mai simt nimic inafara mirosului
greu, de patura cazona, a aripei. m-am obisnuit sa
dorm singura, cu capul pe piatra dinauntrul aripei,
cu ochii deschisi, cu bratul sub cap si sa privesc
fara sa privesc sau sa simt, doar, ca privesc.
caci privirea mea se loveste de aripa de fier
ca o pasare de cusca cea mai ingusta.
sunt toata o aripa de fier ce pluteste greu
pe fundul unei mari inundate de sange.
visez ca fac dragoste cu Cristos, ca un fier cu alt fier.
viata mea personala este numai fier.
teoriile mele despre libertate sunt teorii de fier.
ma revolt inlauntrul aripei de fier pana mi se subtiaza
matele de atat de multa greata si frumusete de fier.
dansez in interiorul aripei de fier cu picioarele
pe aripa si aripa nu cedeaza.
dansez ca o negresa cu picioarele pe aripa
si nici o fisura nu se produce.
picioarele sunt ele insele o aripa de fier.
incep sa devin o credincioasa de fier.
soarele meu este un soare de fier.
lumina este de fier. ma pot bucura de moarte,
ca si de viata, cu conditia ca si moartea sa fie de fier.
dar poate, oare, moartea sa fie din fier?
căci moartea este cea mai ușoară.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!