agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-19 | |
Am scris undeva o scrisoare pe sticla,
iar sticla prea plină de litere moarte, prea-ncinsă de ochi și prea arsă de soare, s-a spart nefiresc de vise si șoapte. Am scris mai apoi o scrisoare pe astre si astrele-au început să se teamă ca umbra ce cade pustie prin parcuri, să-și poarte condeiul pe margini de harpe, și dulce, duioasa, crâmpei de cuvânt, să calce pe jerbele de pe mormânt și-apoi să se rupă în randuri albastre. Am scris iar scrisoare pe ochi și pe geana, mi-i versul în codri și-n munți o cătană ce-aleargă nebună peste noapte de ceară, și arde, se stinge, se-neacă în seară, în urmă de penel alergând pe sprânceană. Am scris undeva pe-o frecvență pasivă scrisoare-ncepută-n sfârșit de clepsidră, departe de cer si departe de ceas e rândul rebel și desculț pe obraz. Am scris undeva,pe mâini, o scrisoare, m-a durut și-am iertat, deși încă doare, am scris că-i prea departe ultima scrisoare, și-am semnat pe-un petec prea liniștit de mare. Departe de toate-i această scrisoare . . . Și-am început un alt rând dintr-o altă scrisoare: mai credem și cerem în gânduri fugare o revoltă umană pe-o petală de floare . . . Am scris undeva, spre “cândva“, o scrisoare .
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate