agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-24 | |
În uduiri de raze, poleită,
O lotcă neagră taie roșul soare. Un cocostârc cu aripa zdrelită, Atinge parcă moale, îndepărtata zare. O înserare blandă, se-asterne liniștită, Pe apele cetoase, de aburi, precum norii. Doar ea, cu gându-i slobod, se luptă amagită, Prin puncte cardinale, să cate iarăsi zorii. Ea, ochii blanzi si-i poartă, pe piscurile mării Si in zadar încearcă, prin 'naltele talazuri Să își croiască vorbe, in poarta înserării, Precum torentul cale, prin de-bazalt zagazuri. El, o privește numai și mut e de uimire, Ca o statuie parcă, sirenă impietrită. Doar biza îi adie prin părul de safire Iar pielea-i feerie, sideful o imită. Sunt doi straini, de-acum, îndragostiți de umbre, De propriile patimi și amintiri apuse Iar în nisip li's pasii, ce-au încetat să umble, Două tăcute sălcii, ce au căzut răpuse.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate