ascundem luminile într-o minge uriașă
și ne ținem în echilibru
genunchi lângă genunchi
fără să ne privim
fiindcă orice ochi întors
al meu către tine al tău
către ce am fost
în alt timp
ne desprinde iar de pământ
într-un indigo redus la absurd
și nu ne vom iubi decât
cu inima în munți
plecată prea departe fără nici un ax
care să îi indice uneori al cincilea punct
din care ne-am născut amândoi
prea destinați întâmplării de a deveni
același invizibil ceas de fildeș