|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Impertinenta poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de marius niculescu [mara lusina ]
2006-02-20
| |
Îmi savurez neantul la fiecare pas,
mă las cuprins de spaima cea fără de lumină.
Îmi ticăie în suflet un ornic fără glas:
un tribunal sinistru îmi caută o vină.
Nu merit tot procesul acesta fără rost.
Păcatul meu nu este, și nu poate să fie
decât impertinența comună de-a fi fost
o umbră care rupe-un crâmpei de veșnicie.
Și mă agăț de clipe la fiecare pas
când îmi privesc trecutul încet cum se scufundă,
să-mi savurez în voie plăcerea ce-a rămas:
un ornic mut sinistru mai bate o secundă.
|
|
|
|