dragoste cu semnul crucii
dragoste ce-o cântă cucii
din duminica din vară
pân' la plânsul dinspre seară

frământată-n vatra pâinii
descântată-n cupa mâinii
și udată-n lacrimi toată
dragoste neîntrebată

cu fuior de lână albă
te-oi toarce ți-oi pune salbă
și te-oi ține la fereastră
dragoste floare albastră

el când te-o vedea din drum
inima i-o arde scrum
după buze sângerii
dup-a ochilor făclii

și-o intra în casa mea
o cina și-o înnopta
lăsând haina din spinare
și sandaua din picioare

eu le-oi duce-n pod le-oi pune
apoi somnu' l-o răpune
somn de cele călătoare
descântat de fată mare