Au căzut toate idealurile
De pe ramurile răzvrătite.
La pământ au ajuns portocale minuscule
Cât lacrimile tale îngălbenite de groază.
Nu mai am leacuri pentru iluzii.
Dacă suflă un vânt mai de soi,
Vre-un uragan, vre-o furtună ceva,
Ne îmbolnăvim toți de neputință.
Cine ne mai salvează din propriile confuzii?
Te-am chemat disperat.
Urlam a surda-n pustiu
La telefonul care murise între timp
Fără să ne dea ultima împărtășanie,
La care am fi fost îndreptățiți.
Alo!, Alo! Nimic.
De undeva de departe, un ecou sugrumat:
„Ieșiți din scorburi, că vă inundă furnicile
Expulzate după ultimele destăinuiri!”

De pe ramurile răzvrătite,
Lacrimile tale îngălbenite de groază
Au ajuns la pământ.
Idealuri nu se mai găsesc demult.

Dan David, Los Angeles, 09-11-2005.