privind la tine cu ochiul-minte
apoi cu ochiul-nu-minte
te văd puțin dublă
îmbătată cu narcotic zâmbet
și cuvintele se învârt pe degetul tău
poate într-o seară am să le rostesc
știind că-mi aștepți spovedania
ca o prescură din miez de trup
și râd cu triste lacrimi în ochi
știind că nu mă vezi
întors la peretele obosit de pumni

de mă opream aici
rămâneam nespus