Þang! Þang!
Mai pic-o tinichea,
în palma ta mânjită.
...un strop de băutură.
Respirație grea
de câine hăituit...
- De ce n-o folosești să-mi mulțumești?
Te uiți la mine tâmp!


Răsare...iar!
Se dezgolesc în fiecare dimineață
izvoare căpruie
înecate de nectar alb.
Plutesc vinișoare sângerii,
obscure miniaturi care se înmulțesc
și compun un rând, o foaie, o carte... de-aiureli.
Hieroglife indescifrabile.
Grotescă neputință,
neputincioasă existență:
deschizi, închizi...
și greșești scara spre groapă!


Varșovia, aprilie 2000