agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-20 | |
Plecai și io prin lume de nebun,
Sperând cumva să îmi găsesc norocul, Că-n țara mea văzui că nu sunt bun Nici să-mi umbresc în zi cu soare locul ; Ajuns peste ocean, așa cum zic, În țara aia plină de arțari, Eu Gheorghe, ce să mai, un venetic, Visam deja la sacii de dolari ; Cum viza nici măcar n-a apucat Să se usuce pe-al meu pașaport, A doua zi pe loc m-am angajat Ca specialist, cu brațele în port, Dar pe la unș’pe, să fi fost trecut, Lucrând cu mult elan și dăruire, Pe niște inși am vrut să îi ajut, Că io sunt săritor foarte, din fire : Fac iooo ! strigai, fac io ! de vreo cinci ori, Da’ nu-nțeleg de ce s-au șifonat, M-au luat pe sus, cu toți, de subțiori Și peste gard, frumos, m-au aruncat ; M-am angajat din nou, că-s inimos, Însă problemă din nou am avut, Că nu mă las nicicând eu mai prejos, Am zis “fac io !” și jobul l-am pierdut Și tot sărind să fac în stânga-n dreapta, Dorind ca să fac io, că-s muncitor, Mi se-arăta cu-n deget unde-i poarta Și-n spate mă tratau cu un picior ; Umblând pe străzi dezamăgit, hai-hui, O babă-n fața casei se căznea, Cu un ciocan vroia să bat-un cui Și-n cap pe cui nicicum nu-l nimerea, Fac io ! cu mult respect m-am adresat, Iar baba foarte galeș mi-a zâmbit Și ce să vezi, pe loc m-a angajat, Chiar plata-n mână “cash” mi-a oferit ; Pe brânci la babă frate am lucrat Trei nopți întregi și pline patru zile, De am pierdut, căci le-am înumărat, Exact, fără mișto, vreo șapte kile ; Ce lume dom-le și-n această țară (!?) Că unii nu mă lasă să muncesc, Iar alții-mi fac capacele să-mi sară, Mă abuzează până mă topesc (!) …………………………………… Văzând cum șade treaba pe aici, M-am reântors în sat, la Leana mea Și-aveam o poftă mamăăă !…de urzici Cu mămăligă să le fac saftea, Da’ numa’ ce pusei de mămăligă, Pentru urzici pisam la usturoi, Că o aud pe Leana că mă strigă : Fac io mă’ Gheorghe !... …și-om mânca apoi ! Valeriu Cercel
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate