agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6559 .



Gâsca pisăloagă
poezie [ ]
fabulă contemporană

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [flr ]

2006-03-21  |     | 



A fost odată, mai demult, când țara
Nu o lovise încă aviara
Nici cinci-en-unu, zika, varicela,
O gâscă pisăloagă, zisă Bela.

Se povestea de mândra zburătoare
Că nu ar fi așa, ca orișicare,
Și mulți în fața-i iși scoteau chipiul
Că patru foi nu-i cuprindeau CV-ul.

Însă avea un of la pipoțică
Ce o ardea de când era mai mică
Și nu-nceta o clipă să o doară:
Voia să intre-n lumea literară.

Pentru ăst scop ce n-a făcut sărmana...
Ce n-a-ncercat, câtă i-a fost prigoana...
Pe la cenacluri a făcut potecă,
La librărie, la bibliotecă...

Și cum să n-o pleznească-n cap amocul,
Când ea-și bătea degeaba de-un an ciocul
Și alte zburătoare, nu dăm nume,
Aveau deja vreo două-trei volume?

Însă cum viața toate le-aranjează
Și cum destinul păsăresc vegheză,
Salvarea i-a venit la ceas de seară
Exact la o-ntrunire literară.

Chiar cînd pierea speranța-i de-afirmare
Precum se stinge-n vânt o lumânare
Pe păsărica necăjită, biata,
Unui curcan vestit i s-a pus pata.

Unii spuneau că-i cam lipsea o doagă
Dar gâsculița noastră pisăloagă
N-a dat cu șutul grabnic la ofertă
Că-n doage lipsă chiar era expertă.

El s-a apropiat spre-a o seduce
Bolborosindu-i metaforic, dulce,
Și gîsca a rămas în fața-i mască
Cu ochii ficși pe moțul de la bască.

Deci, cum spuneam, cuprinsă brusc de dor
A invitat curcanu-n dormitor
Sperând că va gusta viața boemă
Sau, cel mai rău, se-alege cu-o poemă.

De-aici povestea e ușor neclară,
N-are nimic cu viața literară,
Însă curcanul nostru, zic vecinii,
A dispărut în zori precum Hudini.

C-a dispărut nu e chiar de mirare
Dar unii spun c-ar fi făcut picioare
Deși era cam grea (că era plină)
O damigeană ochi, cu țuică fină.

Sărmana fată, a rămas neroadă,
Inițial nu i-a venit să creadă
Dar a-nțeles că îi făcuse felul
Când n-a găsit în geantă portofelul.

De-atuncea îl înjură-n vorbe multe
Și povestește cui vrea s-o asculte
Plângându-și soarta asta blestemată
Dar și onoarea ei nereperată.

Ați fi crezut că și-a luat papara?
Că i-a ajuns scandalul și ocara?
Greșit! se pare că acum de cord
I s-a lipit un pinguin din nord.

E drept, acesta e nițel mai scurt
Iar fata noastră suflă și-n iaurt
Și să nu mai repete-aceeași gafă
Nu-l cheamă pe la ea în zi de leafă.

Ar trebui să-nchei cu o morală,
Ceva legat de gripa aviară,
Ceva de viața asta, mare târfă,
Dar sincer, sunt sătul de-atâta bârfă.



.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!