agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-23 | |
Institutul Cervantes din Madrid, în colaborare cu Institutul Cultural Român din aceiași localitate, au organizat în 19 Aprilie, conferința susținută de Norman Manea,"Limba Exilată". Evenimentul a avut loc în impozantul sediu al Institutului Cervantes din "Calle Alcala".
Prezentarea scriitorului român, a fost făcută de Ioana Zlotescu(fostă directoare a Institutului Cervantes în București) ce în termeni elogioși portretizează importanța operei acestuia. Norman Manea, în ciuda aparenței fizice fragile, uimește prin vitalitatea și forța discursului:"La început a fost Cuvântul, pentru mine Cuvântul de început a fost românesc". Autorul "Fericirii obligatorii", evocă momentele cruciale ale copilăriei, deportarea din acel "cătun al Sucevei, numit Burdujeni". Drumul infernal în trenul de vite, către o destinație ce lui nu îi spunea nimic, Transnistria, dar pe care o percepea cu o teamă groaznică, anii de viețuire în tărâm necunoscut și în sfârșit întoarcerea. Acest moment al întoarcerii și al definitivei întâlniri cu limba română, N. Manea și-l amintește astfel:"Era o după-amiază însorită și simțeam pentru prima oară liniștea după atâția ani, pentru prima dată îmi vorbea limba română, îmi vorbea cartea de basme a lui Ion Creangă, la miraculoasa vârstă de 9 ani". Subliniind poliglotismul Bucovinei acelor vremuri, Norman Manea face referință la un paradox trăit în propie piele. În pofida suferințelor prin care familia sa trecuse, în mod direct sau indirect, datorită Germaniei naziste, părinții decid ca el să învețe germană. Fapt ce îl va ajuta în prima fază a autoexilului său, în Berlinul Occidental. "Limba maternă este placenta scriitorului, esența și seva acestuia", sublinia N.Manea. Această imposibilitate de scindare, în tandemul scriitor-limbă maternă, îl accentuează N.Manea amintind cazul lui Cioran,care în pofida faptului că a refuzat să vorbească limba maternă ani la rând, înaintea morții a îmbrățișat această zestre. Adolescent fiind,suportă regimul totalitar comunist, cu falsitățile, mizeriile și teroarea ce îl caracterizau. Mai târziu, fiind deja un scriitor incomod pentru regimul ceaușist, părăsește România, via Berlin, pentru a se stabili în S.U.A.. "Limba exilată", conferința susținută de Norman Manea în Madrid, reamintește faptul că limba maternă este acea posesiune unică pe care nu o putem pierde și nu ne poate fi răpită de nici o vicisitudine. Acel invizibil cordon de argint, ce ne leagă de pământul patriei mamă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate