agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-26 | |
noaptea se stinge între noi punând zăbrele luminii
trăim și murim din interior spre lume ne înșirăm gândurile scriind pe lespezi de piatră ne lovim aripile în zborul înfometat de elan născută-n cumpănă respir puternic galbenul grânelor divizibile în doi nici un sărut nu poate topi orizontul să mi te simt aproape încearcă să furi clipele chiar dacă suntem doi străini timpul își oprește ticăitul în strângerea unui suspin privirile te aleargă ucigând amintirile în a douăzecișișasea zi a lui cuptor gândeam că dacă voi scrie câte o maximă pe zi nu voi reuși să îmbătrânesc niciodată...unii oameni văd bine numai aproape: ei trăiesc doar pentru prezent. alții văd bine departe, dincolo de ziua de azi. mă dor ochii de nezăpadă și în inimă îmi simt strămoșii ucigându-mi speranța de a avea un înger în brațe. prieten de beție ți-aș fi sau rimă veche într-o poezie sau de ce nu un spirit prăfuit născut din prelungirea unui punct mimând primul scâncet pe acorduri de vioară îmi vei strânge la piept mâinile acestea încercănate de vreme îngenunchind cuvintele ca într-un ritual de despărțire în colțurile inimii se vor îngrămâdi aromele de mai poate și decembrie plin de țurturi își va lăsa lacrimile strivite sub tălpile unui iulie necruțător v iața este ca și înghețata. bucură-te de ea până nu se topește. atâta timp cât mai reziști încă puțin, nu vei fi niciodată învins. în viață întâlnești câteva persoane care au rolul de a te iubi... întâlnești câteva persoane pe care le vei iubi și întâlnești câteva persoane care îți vor fi alături orice ai face, oricând și oricum... la icoana vieții vom depune ghirlandele edenului de la Giverny ne vom uni mâinile sub sărutul degetelor si… ne vom aminti de primul zbor pe foaia aceasta născută din sămânță au fost copaci ce-au retrăit săruturi pe foaia aceasta îți aștern inima ca atunci când vom crește să ne întâlnim
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate