Mă scufund în visuri ireale,
Încât am devenit complet abstract,
Hotărârile mele atât de magistrale
Au rupt ale realului vast contact.
Inspirându-mă din spații siderale
Lunec cu visul în marele neant.

Limpezimea cerului cândva senin
Este pentru mine o culoare sumbră
Oricând mi-e sufletul de viață plin
Nu mă sperie de pesimism vreo umbră,
Toate schimbările ce mai survin
Esențele gândirii uneori le surpă.