agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1789 .



Balada
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cvasiliu ]

2007-08-07  |     | 



Un june boier și o fată...
Poveste ‘ntâmplată demult;
O spune o babă-n poiată
La clacă, iar eu o ascult.

***

Cosițe de flori înainte
Și-un stol de-ntuneric ‘napoi;
Înoadă cărarea cuminte
Și torc sub o vraja-amândoi;

El - tânăr de piatră, subțire,
Ea – rumenă, dulce fuior
Mireasă furată, el mire
Topiți sub cununa de dor.

Aleargă, aleargă într-una
Prin coama pădurii, în jos;
În spate se-nfoaie furtuna
Și-n față, pârâul duios.

E noapte amară și sfântă;
Sărutul e fraged și greu;
Sub talpa dogoarea le cântă,
Iar geru-i pândește mereu;

Ea spune cu voce înceată:
“Iubite, e noapte, mă tem!
Ci du-mă departe, săgeată,
Departe de ger și blestem”

El –tânăr cu umeri de criță
O-nchide aproape,-n inel;
Ea crește sfios ca o viță
În toamnă, pe trunchi de oțel.

“N-ai teamă iubito, aproape
Suntem de tărâmul promis
Să trecem de munți și de ape
În zbor de lumină și vis .“

Ca robul în palme-o sărută
Și-n lungul potecii se rup
Îndemnuri și urme de ciută
Da’n ceafa-i duhoarea de lup.

Aleargă, aleargă-n câmpie,
Ca doi licurici în amurg,
Deasupra sunt stele o mie
Și nouri în turme se scurg.

Aleargă, aleargă spre astre –
Doi tineri bezmetici și orbi;
În față sunt păsări măiastre,
În spate e tunet de corbi.

Ea țipă cu voce uriașă:
“Iubite, e noapte, mă tem,
Mi-e sângele plâns pe cămașă
Și-n brațele tale sunt ghem”

El –tânăr cu ochii în floare
La buza pământul stând
Răspunde mocnit: “Þi se pare!;
Alungă netrebnicul gând!

Să mergem iubito, ‘nainte,
Sătui de nădejde, pe drum;
Sopârla durerilor minte,
Nu-i timp de odihnă acum”

Alergă smeriți mai departe,
Pe ape sub cerul târziu,
În urma e tropot de moarte,
Dar totu’ ‘nainte e viu.

El - tânăr nefiert, doar în față
Se uita; ea – doar inapoi
El vede odihnă ; ea – ceață
Și moarte și surle și ploi.

Ea-l mustră cu voce sfârșită:
“Iubite, e noapte, mă tem!”
Dar el o împacă “Iubită,
E ora de foc și blestem”

“Ci, iată sfârșitul ne-așteaptă
Tărâmul de vis a rămas
Pitit pe cărarea cea dreaptă,
Aproape de zori, la un pas”

I-ajunge căteaua turbată
Și-i culcă cu gheara-n mormânt
-Un june boier și o fată-
În rest doar tăcere și vânt.

“ ‘Nainte ! E pasul din urmă !”
‘Nainte!” Eretic final ;
Vertebra povestii se curmă
Sub clinchetul soarelui pal.

***

Chiar dacă la sud este soare,
Nimic pentru ei n-are preț,
Rămân doar statui trecătoare,
Sub ultim și mare îngheț.




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!