NOTÃ: Mesajul, mai bine zis, poezia care urmează, nu este gratuită. Cititorii care vor avea plăcerea să o citească sunt invitați de autor să facă o pomenire ( să dea un acatist de pomenire, și mulțumire ) părintelui Cleopa Ilie, într-o biserică română, ortodoxă, în zilele care urmează. Valoarea acatistului este de 1 leu ( 1 RON ). Mesajul se adresează unor creștini de onoare. Cei care au onoare, și nu vor dori să urmeze dorința mea ( a autorului ), sunt invitați să nu citească poezia din mesajul de mai jos. Cei care nu au onoare, și o vor citi, fără a da acatistul ( cu valoarea menționată ), să aiba în vedere că vor avea față de mine această datorie, pe lumea de apoi.



Departele meu

E greu de spus în suflet ce aveam:
Instrucțiuni, sintaxe de limbaje
De programare, felurite coaje
De Internet, WinAmp-ul, tot ce-n RAM

Puteam s-adun, și să păstrez, tot veacul –
Familiale griji. WC-ul care
Se tot înfundă. Pentru câini, mâncare,
Și sportul cel de fiecare zi, săracul –

E greu de spus în suflet ce-mi încape:
Mașini, femei, pe străzi aglomerate,
Salariu, bani, cu care-mi rezolv toate –
Ruj pentru buze, fardul pentru pleoape –

Copii la școală, drumul înapoi
De la serviciu. Sufletu-mi e mare!!!
Încap în el atâtea griji, nevoi,
Concediu, weekend, zile-aniversare –

E greu de spus în suflet ce mai ai:
În primul și în primul rând, pe mine,
Și-ai mei, și tu, departele meu, hai
Să ne îndepărtăm, un pic mai bine !

E greu de spus pe lume cât ecran
În suflet am. Îmi ronțăie în minte
Nu pop-corn, nu semințe, ci cuvinte,
Jucate ca o rișcă pe maidan!

E greu de spus în suflet ce nu-mi intră:
Întregul Univers rasterizat.
Departele meu, fii mai depărtat!
Învață Omenirea să mă mintă
Că simt! Exist! Sunt Om! Adevărat!

Eu sunt, departe-mi, sufletul departe,
Ce ți-e departe, chiar și după moarte.