agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3753 .



Orbii dansează în Subcetetae ziua pe la prânz
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Cãtãlina Cadinoiu ]

2007-09-13  |     | 



Ea are trupul rotund ca o minciună, apoi ca un măr.
Ea poate fi Senia sau poate fi lotus.
Totuși astăzi este Senia. Atât.
De ce?
Taci. Senia. Atât.
Într-o zi poate fi toate zeitățile Olimpului, dar azi este Senia,
azi este cântec de valuri.
Cu mâini de prundiș caută robinetul de apă din gară.
Noi îl vedem blestemându-i aluziile,
e mâna ceasului în toate, e mâna unui timp pierdut chiar și în robinetul de apă.
Dar ea îl caută.
și nu știe-
că e mâna unui timp pierdut în robinetul de apă
și nu știe-
că ea, Senia este cântec de stepă,
pe buze de femeie sterilă și slabă.
Ea, Senia, rotundă la trup ca o lună tânără,
Senia, bătrâna oarbă.

El este slab, bineînțeles, ca o trestie,
ca o idee, ca un elev, ca un pensionar la modă, ca o femeie la modă.
Bătrâni și orbi se țin de braț într-un altfel de dans al frunzelor de toamnă.
Orbii dansează în Subcetate ziua, pe la prânz.

“Ce faci?” el.
“Mă spăl pe picioare. Nu vezi că sunt murdară? Mă râde lumea.” ea, Senia mea.
“Parcă te măriți!”
“Poate mă mărit. Știi tu?”
“Cu cine?”
“Știi tu?! Poate mă cere careva!”
“Te cere....” el, gelos și orb.

Un copil de Subcetate plescăie din bici.
Își imaginează un cal negru, își imaginează o lume rea, își imaginează un fiu pe care nu-l iubește.

“Unde mergem?”
“La o bere.” el, stăpân fericit al Seniei numai a lui, uitând de măritat cu altcineva, Senia mea.

Mi-a venit să plâng, dar între timp, a venit și trenul.
“Da, știu, a venit ceasul să fim simplii fericiți”, i-am spus.




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!